Mediul geografic

Pentru teritoriul comunei Zanesti sunt reprezentative formele de relief acumulative prezente in lunca vaii Bistritei, avand latimi ce variaza intre 300 si 1.000 m. Terasa de 0,5-1 m apare sub forma a numeroase grinduri cuprinse intre bratele Bistritei si este alcatuita din prundisuri si nisipuri facand parte din albia majora a raului mentionat. Terasa de 1-2 m apare sub forma unor trepte si grinduri ce intovarasesc albia si este alcatuita din nisipuri si prundisuri de granulatie variata. Terasa de 5-15 m are pe teritoriul comunei inaltimea relativa de 10 m, podul acesteia fiind toarte neted, iar fruntea abrupta. Aceasta terasa este alcatuita din prundisuri ce reprezinta un amestec eterogen de nisip, pietris, bolovanis cu elemente de sisturi cristaline.

Pe aceasta terasa este construit canalul de aductiune Bistrita si mini-hidrocentrala Zanesti. Terasa de 35-40 m a Bistritei are un strat de lut cu grosimea intre 7-10 m, sub care urmeaza prundisuri.

Comuna noastra apartine climatului de dealuri cu o temperatura medie intre 7-10⁰ C. Inghetul apare de regula din a doua parte a lunii noiembrie si tine pana in luna aprilie, iar ceata este un fenomen frecvent, incepand cu luna ianuarie. Precipitatiile medii sunt de aproximativ 649 ml/mp, cu densitatea mai mare la inceputul verii; iarna cad precipitatii sub forma de zapada, vantul sufland preponderent dinspre partea de nord.

Resursele naturale sunt alcatuite din terenuri agrare si pajisti stepizate secundar, roci de constructii (nisipuri, pietrisuri, argile) si apele de suprafata si subterane din terasele raului Bistrita.

Teritoriul comunei este strabatut de o retea hidrografica relativ densa. Raul principal este Bistrita. Acest afluent de ordinul I al Siretului colecteaza, la randul sau, apele raului Cracau si ale altor rauri si paraie mai mici.

Bistrita, unul din importantele rauri ale tarii si care izvoraste din muntii Rodnei, trece pe la marginea teritoriului comunei Zanesti, fiind totodata si limita administrativa ce o desparte, inspre sud-est, de comuna Borlesti. Lungimea sa pe teritoriul comunei este de 5,7 km, latimea variind intre 12 si 14 m. Bistrita se desparte in mai multe brate, intre care se formeaza mai multe ostroave sau insule, mai mari si mai mici. Adancimea sa este in general sub 1 m, dar in unele locuri depaseste aceasta cota. Variatiile de debit depind in mare masura de cantitatea de apa turbinata sau deversata din marele lac de la Bicaz (Lacul Izvorul Muntelui) si din salba de lacuri ale microhidrocentralelor din amonte. Afluentii sai de pe teritoriul comunei sunt: Bahna, Bahnita. Calnis, Cernusca, Cracaul si Nebuna.

-      Bahna – parau eu scurgere semipermanenta, a fluent de ordinul III, pe partea stanga a Bistritei, curge pe teritoriul comunei pe o lungime de aproximativ 5 km, primind si apele Bahnitei, parau ce are debit doar in perioadele cu precipitatii abundente ;

-  Calnis -   parau cu scurgere semipermanenta, se formeaza prin unirea mai multor izvoare, pornind clin baza terasei de 35 m; curge pe Ia sud de satul Traian si are o lungime de circa 3 km;

-  Cernusca -   parau cu scurgere semipermanenta, izvoraste din partea de S-E a satului – zona Faur – si are albia minora;

-  Cracaul - rau cu scurgere semipermanenta, face hotarul intre Zanesti si Roznov, pe o lungime de 1 km pe directia nord-sud;

- Nebuna – parau cu scurgere semipermanenta, care constituie hotarul dintre comunele Zanesti, Margineni si Podoleni, pe o distanta de 3,5 km;

Prin structura solului, comuna Zanesti se incadreaza in zona de padure, avand soluri caracteristice acesteia: brune si cernoziomuri. Solurile care se inlalnesc aici sunt aluviuni si soluri aluvionare slab dezvoltate, ori evoluate si brune de padure, slab sau moderat podzolice. Suprafata cea mai mare a terenurilor agricole (48 %) este ocupata cu soluri neutre, slab alcaline, cu pH-ul mai mare de 6,4; apoi. 24 % din suprafata are soluri cu pH-ul cuprins intre 5,5 si 6,4, iar 28 % din suprafata este ocupata cu soluri avand pH-ul mai mic de 5,5. Ca urmare a prezentei acestor tipuri de sol, mai putin fertile, productivitatea agricola la nivel de comuna este una medie.

Vegetatia apartine zonei de padure. Omul, prin actiunea sa continua si, de multe ori, total nechibzuita, a modificat mult compozitia si raspandirea vegetatiei. Astfel, vegetatia lemnoasa din lunca Bistritei si mari suprafete ocupate de pajistile naturale au fost distruse. In comuna se gasesc mari formatiuni de vegetatie lemnoasa si ierboasa, iar in cadrul acestor formatiuni se intalnesc urmatoarele tipuri de vegetatie:

-  vegetatie lemnoasa – vegetatia de lunca (catinisurile, salciisurile);

-  vegetatia ierboasa – vegetatia pajistilor (pasuni, fanete);

-  vegetatia de mlastina (trestie, papura, stanjenei de papura);

- vegetatia ruderala, ce se dezvolta pe terenurile influentate direct sau indirect de activitatea omului, pe marginea drumului (traista ciobanului, rapita. papadie, troscot, volbura);

- vegetatia segetala, ce se dezvolta pe terenurile agricole – buruieni (nemtisor, palamida, stir, cicoare, loboda).

Poluarea apelor Bistritei, datorita deversarii apelor industriale ale unor mari intreprinderi din amonte (PERGODUR, FIBRKX, AZOCHIM) a dus in timp la scaderea florei si faunei – in special a pestilor. Ramane de vazut daca atat diminuarea regimului industrial al zonei din amonte, cat si evolutiile din plan mental si comportamental ale populatiei in contextul promovarii tot mai active a educatiei si practicilor ecologice – vor avea rapide urmari benefice, pe arii cal mai largi.

Fiind asezata intr-o zona de dealuri neimpadurite, resursele faunei salbatice sunt si ele foarte limitate: iepuri si vulpi se mai gasesc inca, dar lupii si ursii nici macar pe la stani nu se mai arata.