http://www.youtube.com/watch?v=PGWgwigbIts

Mici artisti zanesteni cu suflet mare. Si talent la fel.
Instructor – inv. Petru Dumitru.

Pentru teritoriul comunei Zanesti sunt reprezentative formele de relief acumulative prezente in lunca vaii Bistritei, avand latimi ce variaza intre 300 si 1.000 m. Terasa de 0,5-1 m apare sub forma a numeroase grinduri cuprinse intre bratele Bistritei si este alcatuita din prundisuri si nisipuri facand parte din albia majora a raului mentionat. Terasa de 1-2 m apare sub forma unor trepte si grinduri ce intovarasesc albia si este alcatuita din nisipuri si prundisuri de granulatie variata. Terasa de 5-15 m are pe teritoriul comunei inaltimea relativa de 10 m, podul acesteia fiind toarte neted, iar fruntea abrupta. Aceasta terasa este alcatuita din prundisuri ce reprezinta un amestec eterogen de nisip, pietris, bolovanis cu elemente de sisturi cristaline.

Pe aceasta terasa este construit canalul de aductiune Bistrita si mini-hidrocentrala Zanesti. Terasa de 35-40 m a Bistritei are un strat de lut cu grosimea intre 7-10 m, sub care urmeaza prundisuri.

Comuna noastra apartine climatului de dealuri cu o temperatura medie intre 7-10⁰ C. Inghetul apare de regula din a doua parte a lunii noiembrie si tine pana in luna aprilie, iar ceata este un fenomen frecvent, incepand cu luna ianuarie. Precipitatiile medii sunt de aproximativ 649 ml/mp, cu densitatea mai mare la inceputul verii; iarna cad precipitatii sub forma de zapada, vantul sufland preponderent dinspre partea de nord.

Resursele naturale sunt alcatuite din terenuri agrare si pajisti stepizate secundar, roci de constructii (nisipuri, pietrisuri, argile) si apele de suprafata si subterane din terasele raului Bistrita.

Teritoriul comunei este strabatut de o retea hidrografica relativ densa. Raul principal este Bistrita. Acest afluent de ordinul I al Siretului colecteaza, la randul sau, apele raului Cracau si ale altor rauri si paraie mai mici.

Bistrita, unul din importantele rauri ale tarii si care izvoraste din muntii Rodnei, trece pe la marginea teritoriului comunei Zanesti, fiind totodata si limita administrativa ce o desparte, inspre sud-est, de comuna Borlesti. Lungimea sa pe teritoriul comunei este de 5,7 km, latimea variind intre 12 si 14 m. Bistrita se desparte in mai multe brate, intre care se formeaza mai multe ostroave sau insule, mai mari si mai mici. Adancimea sa este in general sub 1 m, dar in unele locuri depaseste aceasta cota. Variatiile de debit depind in mare masura de cantitatea de apa turbinata sau deversata din marele lac de la Bicaz (Lacul Izvorul Muntelui) si din salba de lacuri ale microhidrocentralelor din amonte. Afluentii sai de pe teritoriul comunei sunt: Bahna, Bahnita. Calnis, Cernusca, Cracaul si Nebuna.

-      Bahna – parau eu scurgere semipermanenta, a fluent de ordinul III, pe partea stanga a Bistritei, curge pe teritoriul comunei pe o lungime de aproximativ 5 km, primind si apele Bahnitei, parau ce are debit doar in perioadele cu precipitatii abundente ;

-  Calnis -   parau cu scurgere semipermanenta, se formeaza prin unirea mai multor izvoare, pornind clin baza terasei de 35 m; curge pe Ia sud de satul Traian si are o lungime de circa 3 km;

-  Cernusca -   parau cu scurgere semipermanenta, izvoraste din partea de S-E a satului – zona Faur – si are albia minora;

-  Cracaul - rau cu scurgere semipermanenta, face hotarul intre Zanesti si Roznov, pe o lungime de 1 km pe directia nord-sud;

- Nebuna – parau cu scurgere semipermanenta, care constituie hotarul dintre comunele Zanesti, Margineni si Podoleni, pe o distanta de 3,5 km;

Prin structura solului, comuna Zanesti se incadreaza in zona de padure, avand soluri caracteristice acesteia: brune si cernoziomuri. Solurile care se inlalnesc aici sunt aluviuni si soluri aluvionare slab dezvoltate, ori evoluate si brune de padure, slab sau moderat podzolice. Suprafata cea mai mare a terenurilor agricole (48 %) este ocupata cu soluri neutre, slab alcaline, cu pH-ul mai mare de 6,4; apoi. 24 % din suprafata are soluri cu pH-ul cuprins intre 5,5 si 6,4, iar 28 % din suprafata este ocupata cu soluri avand pH-ul mai mic de 5,5. Ca urmare a prezentei acestor tipuri de sol, mai putin fertile, productivitatea agricola la nivel de comuna este una medie.

Vegetatia apartine zonei de padure. Omul, prin actiunea sa continua si, de multe ori, total nechibzuita, a modificat mult compozitia si raspandirea vegetatiei. Astfel, vegetatia lemnoasa din lunca Bistritei si mari suprafete ocupate de pajistile naturale au fost distruse. In comuna se gasesc mari formatiuni de vegetatie lemnoasa si ierboasa, iar in cadrul acestor formatiuni se intalnesc urmatoarele tipuri de vegetatie:

-  vegetatie lemnoasa – vegetatia de lunca (catinisurile, salciisurile);

-  vegetatia ierboasa – vegetatia pajistilor (pasuni, fanete);

-  vegetatia de mlastina (trestie, papura, stanjenei de papura);

- vegetatia ruderala, ce se dezvolta pe terenurile influentate direct sau indirect de activitatea omului, pe marginea drumului (traista ciobanului, rapita. papadie, troscot, volbura);

- vegetatia segetala, ce se dezvolta pe terenurile agricole – buruieni (nemtisor, palamida, stir, cicoare, loboda).

Poluarea apelor Bistritei, datorita deversarii apelor industriale ale unor mari intreprinderi din amonte (PERGODUR, FIBRKX, AZOCHIM) a dus in timp la scaderea florei si faunei – in special a pestilor. Ramane de vazut daca atat diminuarea regimului industrial al zonei din amonte, cat si evolutiile din plan mental si comportamental ale populatiei in contextul promovarii tot mai active a educatiei si practicilor ecologice – vor avea rapide urmari benefice, pe arii cal mai largi.

Fiind asezata intr-o zona de dealuri neimpadurite, resursele faunei salbatice sunt si ele foarte limitate: iepuri si vulpi se mai gasesc inca, dar lupii si ursii nici macar pe la stani nu se mai arata.

Comuna Zanesti a fost electrificata incepand cu anul 1950, operatiune complet incheiata in prezent.

Alimentarea in retea cu apa potabila este in curs de solutionare. In anii 1985-86, au aparut primele pompe stradale, de-a lungul principalei artere ce strabate comuna (DN 15), iar in 2004, printr-un proiect SAPARD, a fost realizata captarea a sase izvoare de sub dealul Traian. Potentialul acestei captari urmeaza sa fie utilizat incepand cu o viitoare etapa, localnicii din Zanesti avand, de cativa ani, posibilitatea racordarii la reteaua gestionata de Compania Judeteana APA SERV, iar cei din Traian avand la dispozitie, in continuare, traditionalele fantani cu roata (cele cu cumpana au disparut mai demult, din ambele sate).

In privinta canalizarii, exista inca doar o canalizare pluviala de suprafata (santuri pe marginea drumurilor, dar nu intotdeauna pregatite si intretinute ca sa preia complet debitele ploilor), iar de o retea de canalizare pentru evacuarea apelor si substantelor reziduale la nivel de comuna inca nu poate fi vorba. Sunt in schimb avansate demersurile pentru racordarea comunei la reteaua de gaz metan.

Exista putine date pentru acest aspect pentru perioade mai indepartate. Din aceste date rezulta ca in anul 1848, in satul Zanesti erau 270 locuitori cap de familie. In anul 1872 in comuna Zanesti existau 1665 locuitori, in anul 1890 erau 2038 locuitori din care 1038 barbati si 1000 femei si care erau organizati in 430 familii.

Recensamintele populatiei efectuate  in diferiti ani, a caror rezultate sunt inscrise in tabelul de mai jos, dau o imagine clara asupra dinamicii precum si a tendintei manifestata de evolutia numerica a populatiei din ultimii ani.

Bineinteles, mijloacele traditionale de transport au fost si in Zanesti carele cu boi si carutele cu un cal si cu doi cai, dar anii modernizarii socialiste – si mai ales ai colectivizarii – au insemnat o dramatica reducere a numarului de animale personale, caii fiind chiar sacrificati pe atunci in proportie de masa.

Caile de transport sunt in principal doua: cea de transport rutier (DN 15) si cea de transport feroviar (Bicaz – Bacau).

Daca drumul dintre Bacau si Piatra-Neamt are o vechime deosebita, fiind batatorit de copitele cailor si celorlalte animale de povara secole de-a randul, calea ferata Bacau – Piatra-Neamt dateaza de la sfarsitul veacului 19. Ea a fost construita prin investitii ale statului, mai intai ca linie ingusta, si data astfel in circulatie la 15 februarie 1885; a fost subventionata timp de zece ani de catre judet, cu caic 20.952 lei anual. Lucrarile pentru largirea ei au inceput in anul 1891 si a fost dat in functiune la 17 septembrie 1892. A urmat realizarea prelungirii Piatra-Neamt  Bicaz, ce a fost data in functiune ia 31 decembrie 1951. Si astfel, trenul s-a impus mult timp ca un mijloc de transport facil si eficient pe Valea Bistritei.

In 1940 incepeau lucrarile la Soseaua Nationala nr. 15, Bacau – Piatra-Neamt.

Zanestii fiind o comuna situata la drum national, a beneficiat dupa anii 1950 si de facilitatile transportului in comun auto, pe aici trecand trasee ale fostei R.A.T.A. (Regia Autonoma de Transporturi Auto), institutie intrata si ea in viata si in vorbirea curenta curenta a oamenilor.

Costul actual al transportului in comun pana la resedinta judetului este de 2,5 lei (atat pe calea ferata, cat si pe sosea, transportul rutier fiind acum o alternativa tot mai utilizata).

Prin locurile unde este asezata comuna Zanesti, in partea lor de miazazi, curgea candva – demult, foarte demult – un rau ale carui valuri erau de argint, iar nisipul si pietrele, din aur. In raul acela vietuiau tot felul de pesti, cu solzi sclipitori in bataia soarelui. Pe malurile lui, lungi zavoaie, cu tot felul de copaci, isi oglindeau podoaba verdetii in luciul undei, iar salciile pletoase, cu crengile in adierea vantului, mangaiau obrazul apei.

In spatele luncilor, dumbravi minunate isi intindeau stapanirea, strajuite de codri falnici. Codrii erau presarati, ici-acolo, de poieni cu iarba grasa si flori mirositoare, ce ispiteau pofta turmelor de caprioare si cerbi. Prin ramurile copacilor, se intreceau in cantec tot felul de pasari frumos colorate, cu glas dulce. In mijlocul acestor frumuseti se afla o salba de izvoare, limpezi ca chilimbarul si racoroase, din care lua nastere paraul Cernusca. Aici veneau sa se adape cerbii si caprioarele. Pe apa cristalina a Cernustii pluteau nuferi albi in petale, a caror verdeata nici asprimea crivatului nu o putea ofili. Paraul, murmurandu-si cantecul, isi urma calea, pe care singur si-o croise, spre a ajunge a se impreuna cu raul fermecat (Bistrita). Frumusetile acestor locuri sunt greu de povestit, pentru ca ochiul omenesc nu le putea vedea pe toate, mintea nu le cuprindea si, intr-adevar, ele isi meritau epitetul „Gura de rai”.

Asupra acestor locuri, avea stapanire o zana frumoasa, care isi durase salasul pe malul cel inverzit al Cernustii. Despre frumusetea locurilor si a Zanei se dusese vestea peste muri si tari.

Zana era fara asemanare: parul ca paiul de grau, ii ajungea pana la calcaie, acoperind un trup zvelt ca trestia, ochii ii erau ca de cicoare, obrajii ca petala de trandafir, pielea ca spuma laptelui. Drept vesmant, o rochie lunga de matase trandafirie si pe umeri avea doua aripi. Manati de dragul acelei frumuseti, au inceput sa curga spre tinutul Gurii de rai feciori de crai si imparati de prin toate colturile pamantului, cu gandul de a o impeti pe zana si a deveni stapanii acelor locuri. Ei isi incropeau un mic adapost, cat mai aproape de salasul zanei, pe care nu o puteau vedea decat din zbor. De dragul zanei acestor locuri, nu se mai gandeau la intoarcerea in tara lor, multumindu-se de o vedeau pe naluca, doar din cand in cand…

lata ca, prinzand de veste un flacau chipes, cu parul – pana corbului si ochii – mura coapta, care colinda poienile cu turmele sale, numai ce ajunge si pe meleagurile Cernustii, insotit de cativa tovarasi de pastorie. Placandu-le cele vazute, au mai zabovit cu turmele, prin poienile cu iarba grasa si flori mirositoare. Auzind zana ca a indraznit cineva sa-i calce stapanirea fara voia ei, s-a suparat foarte tare si – zburand intr-acolo -, vede turmele care pasteau prin poienile ei, iar pe stapan rezemat la umbra unui tei inflorit, cantand din fluier o doina asa frumoasa, incat si oile parca se oprisera din pascut, ascultandu-i… Apele izvoarelor parca isi oprisera murmurul, iar cantaretii codrilor parca isi incetasera cantul lor…

Fara sa-si plece urechea ori sa-si moaie inima de frumusetea cea fara de seaman a cantului din fluier, ci vazand doar indrazneala flacaului, o cuprinse o manie oarba. Aruncandu-i o strasnica privire de vraja, il facu pe flacau sa ramana fara suflare, asa cum se afla el acolo, cu fluierul in gura, si se intoarse la salasul ei. Una dintre oi, fiind nazdravana, le sfatui si pe celelalte sa mearga impreuna la cuibul zanei si, tot zbierand, sa nu-i lase nici o clipa de odihna, pana nu le va reinvia stapanul.

Zis si facut: se stransera toate si pornira, in frunte cu nazdravana, spre lacasul zanei. Ajunsera acolo. Ii inconjurara din toate partile lacasul, asa cum ar impresura o armata de osteni cetatea asediata, si incepura sa zbiere de nu se auzea nici in cer, nici pe pamant.

Daca a vazut zana ca nu poate scapa de ele cu una, cu doua, a plecat prin padure, pe jos, cu oile dupa ea, spre locul unde era impietrit flacaul. Catand mai de aproape la chipul lui, lua un ulcior, il umplu cu apa din noua izvoare, stropi cu aceasta fata flacaului, apoi il sterse cu naframa sa. Dandu-i sa miroasa apoi o floare de sulfina, pastorul se trezi din somnul cel dulce, uimit la vederea frumoasei zane. El si-a cerut iertare de la zana, daca a suparat-o prin indrazneala sa, iar ea il pofti sa-i arate mai pe indelete acele minunate locuri. Fiind intrebat de nume, Zana afla ca pe chipesul flacau il chema Zanea.

E-hei, si nu stiu bine cum se facu apoi, dar cei doi au prins drag unul de altul si, placandu-se foarte, au hotarat sa-si uneasca vietile. Asa ca Zanea si Zana s-au pregatit pentru o calatorie de nunta, al carei sfarsit ei nici nu-l banuiau. Mai inainte de plecare, cei doi i-au chemat pe toti cei care luasera parte la nunta lor si i-au sfatuit ce trebuie sa faca si cum sa gospodareasca cele ce se gaseau in tinutul Gurii de Rai, pana cand ei se vor intoarce; iar de nu se vor mai intoarce, a lor sa fie stapanirea Gurii de Rai si a turmelor! Luandu-si apoi ramas hun, au plecat si…nu stiu cum si de ce, dar nu s-au mai intors…

Intre oamenii care au ramas – si care fusesera atrasi fie de frumusetea Zanei, fie de blandetea lui Zanea, fiind totodata si pastori harnici si tare destoinici – s-a iscat si ceva galceava in privinta denumirii locului. Cei care si-au avut salasurile in preajma zanei, sustineau ca numele acelui loc sa fie Zanesti; ceilalti, pastorii care venisera cu turmele lui Zane, voiau ca numele asezarii sa fie Zanesti. Iar sfatul batranilor – judecand pricina – a hotarat sa-i impace si pe unii si pe altii, denumind aceste locuri Zanesti.

Ramanand pe mai departe, urmasii Iui Zanea si ai Zanei, au cautat ca, intocmai dupa sfaturile primite de la acestia, sa gospodareasca bine stapanirea lasata lor, dovedindu-se a fi vrednici urmasi si mostenitori ai „Gurii de Rai” numita de ei si de batranii lor „Zanesti”.

Din punct de vedere administrativ, comuna Zanesti este formata din satele Zanesti si Traian. Una din cele mai vechi cercetari statistice privitoare la populatia si structura teritorial-administrativa a tinutului istoric al Moldovei – e vorba de ,,Catagrafia (adica recensamantul sau inventarul) din 1774”, ampla cercetare de teren realizata dupa razboiul ruso-turc din 1768-1774 – prezinta Zanestii si Brasautii ca fiind, pe atunci, „cotune” din satul Roznov. Acesta facea parte – alaturi de satele Podoleni, Iapa, Calul, Harlicesti, Troita, Bodesti (ai lui Serban Buhus), Ceolpanu, Runcu, Silistea, Buciulesti, Garleni, Mogosesti, Gosmani si Romani – din Ocolul Bistritei, ce era apartinator Tinutului Neamt.

Din punct de vedere administrativ, comuna Zanesti este formata din satele Zanesti si Traian. Una din cele mai vechi cercetari statistice privitoare la populatia si structura teritorial-administrativa a tinutului istoric al Moldovei – e vorba de ,,Catagrafia (adica recensamantul sau inventarul) din 1774”, ampla cercetare de teren realizata dupa razboiul ruso-turc din 1768-1774 – prezinta Zanestii si Brasautii ca fiind, pe atunci, „cotune” din satul Roznov. Acesta facea parte – alaturi de satele Podoleni, Iapa, Calul, Harlicesti, Troita, Bodesti (ai lui Serban Buhus), Ceolpanu, Runcu, Silistea, Buciulesti, Garleni, Mogosesti, Gosmani si Romani – din Ocolul Bistritei, ce era apartinator Tinutului Neamt.

Roznovul, dimpreuna cu Brasautii si Zanestii, aveau pe atunci „toata suma caselor” in numar de 349 (40 de case erau totusi pustii, iar birnicii se ridicau la 234 capi de familie). Zanestii (59 case) sunt mentionati ca apartinand Manastirii Tazlau, iar Brasautii (132 case) – Manastirii Bistrita si avem atestate multe nume de familie, din care unele le intalnim si astazi in Zanesti: Blaga, Bursuc, Caldare, Corchez, Cumpata, Danila, Gaucan, Grigoras, Maltei, Mereuta, Munteanu, Nechita, Nedelcu, Placinta, Stanciu, Serban, Ungureanu, Ursu.

Catagrafia efectuata apoi in 1845 prezinta localitatea Zanesti, impreuna cu Chintinici, Slobozia, Ivanesti si Savinesti, fiind tot cotune ale Roznovului.

„Dictionarul geografic al judetului Neamt (la anul 1880)”, realizat de Constantin D. Gheorghiu si aparut in 1885, consemneaza: „ZANESTI, com. rurala, in plasa Bistrita, intre com. Roznov, Margineni, Podoleni si Mastacan. Este formata din satele Zanesti, Faurii de Sus, Faurii de Jos si Traian (de la 1883 incoace), avand o populatie de 2.038 suflete sau 430 familii”. Apoi satul Faur a fost desfiintat si inglobat in Zanesti.

Dupa 1900 si in perioada interbelica, comuna Zanesti a tacut parte din judetul Neamt, plasa Bistrita; intre anii 1950-1964 a facut parte din raionul Buhusi, iar intre anii  1965-1968 a facut parte din raionul Piatra-Neamt, Sate componente, denumiri si evolutii teritorial-administrative

Curand dupa primul razboi mondial, in 1920, la Primaria comunei Zanesti s-a instalat primul post telefonic.

Dupa aproape 40 de ani, in 1958, 6.800 m de fir telefonic din sarma galvanizata au fost instalati pe stalpii P.T.T., insirati din salul Zanesti, incepand de la Cracau, pana la hotarul cu localitatea Podoleni, facilitand dezvoltarea comunicatiilor in zona. Mai nou, sistemul de telefonie a fost modernizat prin montarea in anul 2000, a unei centrale ALCATEL, ce a sporit substantial numarul abonatilor. Actualmente, in comuna Zanesti sunt 662 de posturi telefonice (Zanesti – 597, Traian – 65). Nu este de neglijat insa avantul considerabil al telefoniei mobile, devenite o alternativa tot mai accesibila si tentanta in ultimii ani.

In 1956 s-a infiintai oficiul local de posta.